Una dintre secţiunile cu care Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chişinău participă la C.N.I.R. Ediţiile critice, încotro? Necesităţi, norme şi principii de editare este organizată şi moderată de prof. univ. dr. habil. Sorin Şipoş, de la Universitatea din Oradea, împreună cu prof. univ. dr. habil. Ion Gumenîi de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Republica Moldova. În această secţiune sunt investigate teme de cercetare din perioada interbelică care ocupă un loc central în activitatea istoricilor români. În condiţiile schimbărilor politice din timpul regimului comunist, mulţi istorici români au fost condamnaţi, iar operele lor au fost ignorate, până în anii ’90 când acestea au fost reintroduse, treptat, în circuitul ştiinţific, devenind o sursă importantă de informare pentru istoricii mai tineri şi pentru studenţi. Nu de fiecare dată însă, editările sau reeditările au respectat minimele norme şi principii de editare, fapt care a constituit un minus pentru demersul ştiinţific, altminteri lăudabil.
Cadrele didactice ale Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea–Chişinău din cadrul Universităţii din Oradea vor prezenta următoarele lucrări:
- Mai sunt actuale editările şi reeditările? Studiu de caz: opera istoricului Silviu Dragomir – prezentată de prof.univ.dr.habil. Sorin Şipoş;
- Permanenta actualitate a “micii istorii” şi editarea documentelor specifice. Puncte de vedere – prezentată de prof.univ.dr. Gabriel Moisa;
- Reeditarea operei arheologului Sever Dumitraşcu. Contribuţii la istoria Crişanei din antichitate până la începutul evului mediu – prezentată de lect.univ.dr. Florin Sfrengeu.
La această secțiune este și prof.univ.dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor, cu lucrarea Istoricul de artă Coriolan Petreanu şi punerea în valoare a monumentelor de arhitectură medievale şi moderne din Bihor.
Prof.univ.dr. Mihai. D. Drecin, membru al Centrului de Studii Interdisciplinare, va organiza şi modera secţiunea Istorie bancară în România în perioada modernă şi contemporană. Nouă dintre cele douăsprezece lucrări propuse pentru această secţiune vor aborda ca subiect evoluţia sistemului bancar românesc în ultimii o sută de ani. Două se referă la creditul agricol în România modernă (1859-1914) şi Transilvania epocii dualiste. Perioada interbelică este exemplificată prin consideraţii asupra: activităţii cooperativelor de credit din Bihor, conducătorilor şi funcţionarilor băncilor săseşti, unui studiu de caz despre manifestarea crizei economice în activitatea a trei bănci româneşti din Transilvania, interferenţelor elitei bancare italiene cu mediul politic românesc şi, nu în ultimul rând, asupra istoriei Băncii Chrissoveloni. În cadrul acestei secţiuni prof.univ.dr. Mihai Drecin va prezenta lucrarea Consideraţii asupra evoluţiei băncilor cu capital românesc în primul deceniu postdecembrist (1990-2000).
În etapa actuală, când Uniunea Europeană şi-a lărgit considerabil graniţele, iar interesul faţă de problemele de istorie ale zonelor de frontieră ale acesteia a crescut enorm, istoricii din România trebuie să reprezinte o voce distinctă în spaţiul public. În zilele noastre, profesia de istoric a devenit o componentă indispensabilă a vieţii sociale. Specialiştii în istorie studiază fenomenele şi procesele realităţii sociale şi evaluează dinamica schimbărilor din lume, în general şi din România, în special. În acest context, organizarea unui astfel de Congres Naţional de Istorie a devenit o necesitate, iar participarea reprezentanţilor Universităţii din Oradea la congres reprezintă o acceptare a valorilor acestora în rândul elitei istoricilor din România. Congresul va reuni specialişti care împărtăşesc pasiuni şi interese profesionale comune.
Toate detaliile privind organizarea şi desfăsurarea C.N.I.R. şi lucrările care vor fi prezentate sunt disponibile la adresa http://cnir.conference.ubbcluj.ro/.
Trebuie să ne cunoaştem istoria pentru a ne putea construi viitorul!
Adela Mucea
Şef Birou Comunicare
