Critic și istoric literar, editor, eseist şi membru al Academiei Române, Eugen Simion, a răspuns invitaţiei Asociaţiei “Pro-România Europeană” şi a Facultăţii de Litere din Oradea, de a vorbi despre spiritul naţional şi importanţa asumării valorilor naţionale în contextual economic şi politic actual, în care există tendinţa de a ne îndepărta de la valorile naţionale. “Nu sunt un adamist” declară academicianul, spunând că-i place să ducă lucrurile până la capăt şi, odată începută conceperea unei opere literare sau a unei colecţii de carte, acea muncă va fi finalizată. Acesta este şi cazul volumelor "Opere Ioan Alexandru" şi “Cioran: o mitologie a nedesăvârşirii”, o carte despre tinereţea lui Cioran. Aula Magna părea neîncăpătoare pentru publicul prezent să asculte discursul criticului literar. Eugen Simion a revenit la Oradea după aproape trei decenii. A vorbit, atunci, despre Ana Blandiana şi despre cultura românească, iar tema din urmă a fost reluată şi la conferinţa din 8 iunie. “Cultura română are o dimensiune morală foarte puternică”, a declarat academicianul, iar „România profundă este România culturii”.
Conferinţa a fost moderată de prof. univ. dr. Ion Simuţ. După cuvintele de deschidere ale prof. univ. dr. Eugen Macocian, prorector şi preşedintelui Senatului universitar prof. univ. dr. Sorin Curilă, prof. Simuţ a amintit celor prezenţi de conferinţele organizate în ultimul timp de către Universitatea din Oradea la care au fost invitaţi Augustin Buzura, Nicolae Manolescu, Nicolae Breban şi Ioan Aurel Pop, precizând că Universitatea din Oradea s-a constituit într-un spaţiu academic, de dialog privilegiat. Conferinţa i-a avut ca oaspeţi pe academicianul Eugen Simion, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi Alexandru Ruja, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara.
Discursul academicianului a reprezentat un îndemn adresat tuturor românilor de a vorbi deschis despre problema românească. „Despre spiritul naţional nu avem voie să vorbim pe ascuns”, este de părere Eugen Simion, „ci în linişte şi în spirit european”. Exemplul pe care ar trebui să-l urmăm este cel al francezilor care nu se feresc să vorbească despre sentimentul de patriotism. Întrebat care sunt versurile care-i trezesc sentimentul de patriotism, răspunsul criticului a fost „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”, versurile marelui poet Eminescu din „Odă în metru antic”. Trăim într-o lume în care globalizarea a devenit un fenomen internaţional, dar este foarte important să ne conservăm tradiţiile, cultura şi specificul naţional. „Procesul globalizării se bazează pe o armă imposibil de oprit şi anume, cultura”, a declarat academicianul.
Făcând referire la balada populară „Mioriţa”, Eugen Simion a declarat că aceasta abordează o temă foarte importantă şi anume, resemnarea românească, care nu înseamnă în niciun caz laşitate, ci un mod de a privi lucrurile.” „Mioriţa” nu poate fi intrepretată pragmatic.
În partea a doua a conferinţei, Eugen Simion a primit din partea prof. univ. dr. Ion Zanea, preşedintele Asociaţiei Pro România Europeană, o Diplomă de Excelenţă.
La finalul conferinţei, academicianul a promis că va dona Bibliotecii Universităţii din Oradea, din partea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, câteva cărţi valoroase, după care a urmat sesiunea de autografe.
