La 1885, boierul maghiar Boro Benjamin, stăpânul „castelului” din Gurahonț și mare proprietar de păduri, amenaja, în vecinătatea reședinței sale, după moda occidentală, o grădină ce se întindea pe mai multe hectare. În 1925, conacul devine sediu al Camerei Agricole. După război, vila și grădina ce o înconjura rămân în paragină. Primele semne ale degradării nu întârzie să apară. În zonă este amenajat un teren de fotbal, împrejmuirile dispar, sunt tăiați, ilegal, arbori, localnicii circulă „necontrolat”, iar autoritățile locale nu fac nimic pentru întreținerea parcului și a clădirii. Abia în 1962, inginerul orădean Eusebiu Ștefan, considerat „un excelent practician în domeniul silviculturii”, descoperă grădina de la Gurahonț și își propune să o salveze, transformând-o în parc dendrologic.
Începând cu anul 1965, pasionatul silvicultor orădean își dedică viața acestui proiect. Cu semințe obținute de el, din țară și din străinătate, parcul Arboretum Sylva ajunge să aibă, încă din 1970, 594 de specii de plante, multe dintre ele rare ori unicate în România. Parcul a tot crescut, ajungând să se întindă pe mai bine de 12 hectare și să găzduiască astăzi 2.500 specii, în peste 3.600 exemplare. Specialiștii apreciază că 500 dintre „rezidenții” parcului dendrologic de la Gurahonț sunt specii rare sau unicat în România, precum: Ginkgo, Taxodium, Taxus, Celtis, Colutea, Tamarix, Cedrus, Ruscus, Phellodendron. „Grație alăturării unui număr mare de specii rare, parcul e unic chiar și în Europa”, spun autoritățile locale.
Conștient de imensul efort: științific, tehnic, financiar, cultural pe care îl reprezenta acest proiect, dr. ing. Eusebiu Ștefan și-a împărțit practic viața între familie și proiectul său de la Gurahonț. „Materialul biologic a fost obținut printr-o vastă corespondență, întreținută cu peste 300 grădini botanice, instituții de specialitate, universități din 53 țări, de pe toate continentele. (...) Arboretumul Sylva din Gurahonţ se constituia în unul din cele mai importante parcuri de acest fel din Europa. Valoarea lui științifică și estetică era sporită și de peisajul natural, generos în forme de relief diverse, de la luncile alimentate de apa izvoarelor. până la culmile unor dealuri domoale și stâncării golașe”.
Din punct de vedere științific, specialiștii adaugă că Arboretumul Sylva este o „colecție remarcabilă de specii de arbori din întreaga lume, punând un accent deosebit pe originea speciilor de pini”, majoritatea acestor specii provin din Europa, America de Nord și Asia, cu un accent special pe speciile native din Munții Carpați. Parcul dendrologic de la Gurahonț face parte din baza didactică și de practică a Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea.
După moartea sa, în amintirea inginerului dr. Eusebiu Ștefan, în parc a fost amenajat un mormânt cenotaf, placa funerară din marmură albă fiind însemnată cu următoarea inscripție: Ing. Ștefan / Eusebiu / 1963 – 1999 / întemeietorul / parcului dendrologic / – Arboretum Sylva – / Gurahonț. Puțini sunt aceia care știu că, în ultimii săi ani de viață, pasionatul silvicultor orădean a scris o carte, aflată încă în manuscris. Volumul cuprinde istoria completă a parcului dendrologic de la Gurahonț, grădina căreia dr. Eusebiu Ștefan i-a dăruit întreaga sa viață. Lucrarea se află în posesia fiicei lui, care și-ar dori să o vadă publicată.
Studenți ai Universității din Oradea în teren, la parcul dendrologic Sylva - Gurahonț.
Note:
https://www.cniptarad.ro/ro/harta-locatie/56-parcul-dendrologic-arboretum-silva
https://bibliotecaarad.ro/ing-eusebiu-stefan-1923-1999/
https://www.researchgate.net/publication/388352804_THE_ORIGIN_OF_THE_WOODY_SPECIES_OF_PINES_CULTIVATED_IN_THE_SYLVA_ARBORETUM_IN_GURAHONT_ROMANIA
