Au luat cuvântul: prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, Prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, lect. univ. dr. Radu ROMÎNAŞU, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de Istorie, Universitatea din Oradea şi  prof. univ. dr. Dumitru MEGHEŞAN, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Episcop dr. Vasile Coman”, Universitatea din Oradea.

Prima intervenţie a aparţinut distinsului oaspete clujean, domnul prorector prof. Ioan BOLOVAN. Acesta a făcut o prezentare a autorului lucrării, evidenţiind parcursul profesional şi ştiinţific al tânărului istoric Marius Eppel şi contribuţia acestuia la deschiderea unor noi direcţii de cercetare, îndeosebi în domeniul istoriei vieţii ecleziastice româneşti din epoca modernă.  De asemenea, a subliniat importanţa surselor arhivistice consultate de autor în Arhiva Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Artă din Karlowitz şi în cadrul arhivelor austriece de la Viena. Acestora s-au adăugat alte surse documentare provenite de la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Bihor, Arhiva Bibliotecii Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu şi de la Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române Arad. A remarcat faptul că autorul a reuşit o examinare profundă a problematicii abordate, din care s-a constituit istoria acestei instituţii, de la nivelul parohiei şi până la cel al celor şase protopopiate ce intrau în componenţa consistoriului orădean. Ca expresii ale activităţii spirituale, funcţionarea parohiilor şi a protopopiatelor a fost evidenţiată în toată complexitatea ei, recurgându-se la analiza riguroasă a regulamentelor de funcţionare ale acestora.

În intervenţia sa, lect. Radu ROMÎNAŞU a precizat faptul că autorul lucrării s-a oprit la o perioadă deosebit de importantă a istoriei naţionale, cea cuprinsă între momentul revoluţionar paşoptist şi etapa finală a epocii moderne. În acest interval de timp, consistoriul ortodox orădean a fost nevoit să gestioneze numeroase chestiuni de ordin confesional, naţional, economic şi cultural, cum ar fi tensiunile  confesionale iscate între români, unguri şi sârbi, sub impulsul ideilor revoluţionare de la 1848, adaptarea la noul regim neoabsolutist de după revoluţie şi începerea unor demersuri hotărâte de separaţie ierarhică faţă de Karlowitz, soluţionarea diverselor probleme matrimoniale şi morale din parohii, sprijinirea şcolilor confesionale, ocuparea posturilor vacante etc. Demersul autorului are drept rezultat o veritabilă reconstituire a contextului istoric, dar mai ales a modului de funcţionare a acestei instituţii ecleziastice româneşti, adică tot ceea ce ţine de laboratorul intern administrativ, analiza desfăşurându-se dintr-o triplă perspectivă: raportul instituţiei orădene cu Episcopia Aradului, cu Mitropolia de la Sibiu şi cu autorităţile statului habsburgic, respectiv austro-ungar. Explicarea acestor mecanisme funcţionale extrem de sensibile într-o conjunctură politică la fel de delicată constituie principala contribuţie a autorului la reconstituirea unui capitol important al vieţii spirituale a crişenilor.

Părintele Decan prof. Dumitru MEGHEŞAN a salutat această iniţiativă de recuperare a istoricului Consistoriului ortodox din Oradea-Velenţa. „Prin intermediul acestei cărţi – sublinia domnia sa - preoţii au posibilitatea să cunoască şi mai bine instituţiile ecleziastice ce au funcţionat în Biserica ortodoxă. Cunoscând istoria lor – accentua domnul decan – reuşim să ne cunoaştem şi pe noi înşine, dar să şi devenim toleranţi cu semenii noştri, indiferent de confesiune”.

În partea finală a manifestării, prorectorul Sorin ŞIPOŞ a apreciat în mod deosebit lucrarea domnului Eppel, care a reuşit prin demersul său ştiinţific să prezinte sistematic  istoricului instituţiei ecleziastice orădene, prin reliefarea modalităţilor de funcţionare a acesteia.

„Autorul vine în faţa faptelor istorice cu formaţia unui istoric bine articulat, ca urmare a cunoaşterii nu doar a datelor istorice, ci şi a conceptualizărilor consacrate domeniului ecleziastic. Trădând un fin simţ analitic şi o scriitură exersată, cercetătorul Marius Eppel reuşeşte să surprindă nervurile unui demers ce îşi verifică/reverifică permanent mesajul, chemând la reflexie angajată, organizată în jurul unor instituţii din cadrul bisericii ortodoxe ce-şi resemnifică mereu, pentru fiecare vremuri în parte, conţinuturile”.

Distinsul istoric Marius Eppel a mulţumit tuturor celor care au organizat această manifestare ştiinţifică, amintindu-i şi pe cei care l-au sprijinit constant atât instituţional, cât şi ştiinţific în elaborarea respectivului volum.

 

Organizator principal: prof. univ. dr. Sorin ŞIPOŞ