Prof. univ. dr. Dodescu este un specialist recunoscut pentru cercetările sale referitoare la strategiile de dezvoltare economică și regională și modul în care acestea pot fi aliniate obiectivelor de dezvoltare durabilă. Experiența și cunoștințele sale contribuie la înțelegerea implicațiilor regionale ale obiectivelor globale de sustenabilitate și la elaborarea de soluții locale care să poată fi aplicate și la un nivel mai larg.
În intervenția sa la reuniunea din Polonia, prorectorul orădean s-a referit la modul în care provocările globale, cum ar fi tendința anti-știință și răspândirea dezinformării, au afectat eforturile de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă.
„Dezinformarea în social media și în media online a devenit atât de răspândită încât a fost catalogată de Forumul Economic Mondial drept una dintre principalele amenințări la adresa societății umane. Conform Raportului Global Riscurilor din 2024, dezinformarea este noul lider al topului 10 al riscurilor globale. Mai mult, dezinformarea și polarizarea din cadrul unei societăți sunt riscurile cu cel mai mare potențial de amplificare reciprocă”, a explicat prof. univ. dr. Dodescu.
Gândirea critică, o competență de bază pentru dezvoltarea durabilă
Făcând trimitere la recenta pandemie de coronavirus, prorectorul Universității din Oradea a arătat că lumea s-a confruntat cu o „epidemie paralelă” de dezinformare. Din cauza acestui fenomen, al știrilor și informațiilor false, obiective ale căror termen limită este stabilit pentru 2030 - precum educația de calitate, reducerea inegalităților, acțiuni pentru climă – vor fi imposibil de atins, a atras atenția prof. univ. dr. Anca Dodescu.
Aceasta a prezentat un studiu care arată modul în care locuitorii a 38 de țări din Europa susțin sau se opun teoriilor conspirației și tendinței anti-știință. Astfel, în timp ce 75% dintre locuitorii Danemarcei, de exemplu, au respins aceste teorii, în Muntenegru 59% din populație le susțin. „Diferențele au fost explicate, printre altele, prin nivelul de cunoștințe științifice, sursele preferate de comunicare, evaluările sociale ale oamenilor de știință și atitudinea față de vaccinuri”, a detaliat prorectorul orădean.
În contextul educației pentru dezvoltare durabilă, gândirea critică este considerată o competență de bază necesară, consideră prof. univ. dr. Dodescu. Studenții cărora le vor fi dezvoltate astfel de abilități vor avea capacitatea să ia decizii în cunoștință de cauză chiar și în perioadele de criză în cadrul societății și vor putea să analizeze critic informațiile primite.
În domeniul cercetării, prorectorul universității orădene consideră că trebuie îmbrățișată transdisciplinaritatea, în timp ce un ecosistem transparent pentru inovare, care să permită schimburi de informații între specialiști din sistemele public, academic și de afaceri, ar putea duce la rezolvarea problemelor regionale ori locale.
Impactul progreselui tehnologice asupra pieței muncii
Referindu-se la impactul avansului tehnologic (precum Inteligența Artificială ori robotica) asupra pieței muncii, prof. univ. dr. Anca Dodescu a arătat că „schimbările aduse de Inteligența Artificială implică dezvoltarea flexibilității mentale și emoționale”. În acest context, politicile economice și sociale trebuie să asigure oportunități de muncă decente pentru toți și să încurajeze o cultură a inovației, ceea cve ar include alfabetizarea digitală critică și creativă, în special pentru copii și tineri, sprijin activ pentru întreprinderile mici și mijlocii, oportunități de învățare pe tot parcursul vieții ori dezvoltarea economică incluzivă.
”Implementarea infrastructurilor publice digitale și investițiile în bunuri publice digitale pot promova oportunități de angajare și învățare, reducând golurile de informații și conectând diverse părți interesate”, a explicat prorectorul Universității din Oradea. Aceasta a dat ca exemplu o platformă din India care le oferă candidaților oportunitatea de evaluare a cunoștințelor, e-learning, consiliere și îndrumare, dar și posibilitatea de a accesa informații despre târguri locale de locuri de muncă. Aplicația va oferi și posibilitatea de analiză a datelor pentru a-i ghida pe utilizatori în găsirea jobului potrivit cu nevoile și competențele lor.
În privința investițiilor în bunuri publice digitale, prof. univ. dr. Dodescu a prezentat cazul interfeței publice de plăți digitale pe care Brazilia a dezvoltat-o pentru a încuraja tranzacțiile online. În cadrul acesteia, utilizatorii finali nu sunt taxați (pentru a stimula incluziunea financiară digitală), dar furnizorilor privați de servicii de plată li se percepe o taxă minimă.
Prorectorul orădean a atras atenția și asupra riscului de excludere în zona rurală din perspectiva progreselor tehnologice. În astfel de locuri, competențele digitale ale locuitorilor sunt mai reduse, iar mai bine de jumătate dintre întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural din România nici măcar nu au un site web.
„Abordarea EU GREEN pentru zonele periferice înseamnă strategii și soluții locale adaptate. Aceasta presupune trecerea la un model de rețea și consolidarea relațiilor dintre toate părțile interesate (afaceri, autorități publice, ONG-uri, comunitate). EU GREEN trebuie să fie în centrul unei regândiri radicale a modului în care economia regională este structurată pentru a deveni durabilă, sigură, dinamică, atractivă și pentru ca orașele mici și zonele rurale să prospere, iar progresul tehnologic să aibă un efect pozitiv”, a conchis prof. univ. dr. Anca Dodescu.
