Evenimentul a fost organizat și moderat de Atlantic Technological University (ATU - Irlanda), membră a EU GREEN. Au fost opt vorbitori, unul dintre ei – reprezentantul Universității din Extremadura (Spania) – vorbindu-le participanților tocmai de la marginea pădurii amazoniene.
Un foarte interesant proiect științific, derulat cu cetățenii și în slujba lor, a fost prezentat de Leo Carstens, din Germania. El a vorbit despre analizele făcute, la inițiativa unui ONG, apelor râului Saale. „Pentru că mulți localnici obișnuiesc să înoate în râu, ne-am dorit să știm dacă pot face acest lucru în siguranță și cât de poluată este apa”, a spus Leo Carstens. Au fost implicate trei universități germane, zeci de cercetători din diverse domenii și, mai ales, sute de cetățeni, care au lucrat, ca voluntari, pe vaporașul cumpărat pentru a servi drept punct de informare și bază de cercetare plutitoare. „Datele provenite din măsurătorile pe care le facem sunt accesibile pe un site, astfel încât să asigurăm deplina transparență a informațiilor”, a mai spus reprezentantul ONG-ului german.
Katie O`Dwyer, reprezentanta „gazdelor” de la ATU, a vorbit despre modul în care universitatea irlandeză își propune să susțină dezvoltarea biodiversității în campus. „Ne dorim un campus verde dar, în același timp, unul al biodiversității”, a afirmat specialista irlandeză, arătând cum, pe spațiile verzi ale universității, au crescut și au fost lăsate să prolifereze adevărate pajiști naturale, căutate pentru plimbări dar și pentru lecții de biologie.
„Școala furnicilor”, un proiect lansat de Universitatea din Parma și ea membră a alianței academice EU GREEN, a conjugat eforturile: biologilor, elevilor și profesorilor italieni pentru a identifica speciile de furnici din țara peninsulară. „Furnicile pot fi un indicator prețios al biodiversității din zonele urbane”, a spus Cristina Castracani. Cea care a prezentat proiectul Universității din Parma consideră că „Cel mai bun mod de a înțelege știința este să faci știință”. S-ar putea spune că Cristina Castracani a reușit să și demonstreze acest lucru. La proiectul „Școala furnicilor” au participat 44 de provincii, din 14 regiuni ale Italiei și 2.582 de elevi. Cu aportul lor, în final, au fost identificate 64 de specii de furnici.
Vorbind din partea Universității din Evora (Portugalia), Carlos Godinho a prezentat EuroBirdPortal, un proiect care mizează pe implicarea celor ce iubesc și urmăresc păsările, în scopul determinării numărului și rutelor de deplasare ale acestora. „Sunt peste 120.000 de voluntari implicați în acest proiect și, datorită lor, putem urmări mișcarea mai multor specii pe cerul Europei”, a explicat Carlos Godinho, adăugând că, bucurându-se de o asemenea implicare, EuroBirdPortal poate fi un exemplu demn de urmat în ceea ce privește aplicarea conceptului de știință pentru cetățeni.
„Asociat” la alianța academică europeană EU GREEN, Quentin Groom, din Belgia, le-a vorbit participanților la webinar despre importanța utilizării informațiilor, a datelor, în proiectele dedicate științei pentru cetățeni. „Nu vă temeți să fiți deschiși cu informațiile voastre, să le împărtășiți tuturor celor interesați”, a îndemnat Quentin Groom.
Lynda Huxley a prezentat proiectele și programele derulate de ea, în Irlanda, pentru a salva Drepneaua Neagră, o pasăre care se află pe „lista roșie” a speciilor amenințate. Irlandeza a avut ideea de a realiza unele cutii speciale care, montate pe fațadele clădirilor, să servească drepnelelor drept locuri de cuibărit. Ca urmare a acestor eforturi, în comitatul Mayo, populația acestei specii, cunoscută pentru că nu se oprește din zbor decât pentru a cuibări și a-și crește puii, a crescut cu 30 de procente. „Cetățenii s-au implicat, pentru că au simțit că pot să facă ceva”, a concluzionat Lynda Huxley.
Diana Cupșa, cadru didactic al Universității din Oradea, le-a vorbit participanților despre eforturile făcute pentru stoparea proliferării ambroziei, o plantă invazivă, puternic alergenă. Conducătoarea Departamentului de Biologie, al Facultății de Informatică și Științe, a prezentat felul în care și cetățenii au fost implicați pentru a „raporta” apariția acestei plante pe câmp sau în apropierea locuințelor lor. Mai mult, datorită faptului că aceștia semnalează autorităților apariția ambroziei și a intervenției factorilor locali, s-a observat „o ușoară” scădere a răspândirii ambroziei, a precizat Diana Cupșa. Nu în ultimul rând, studiile întreprinse de universitarul orădean au dus la votarea, în Parlament, a unei legi ce privește combaterea, la nivel național, a plantei alergene.
Polonezul Szymon Bozma a prezentat ceea ce el consideră cea mai veche și cea mai răspândită formă de implicare a cetățenilor în slujba științei, inelarea păsărilor. Cercetătorul polonez spune că inelarea se practică de circa 140 de ani, că a fost și este cel mai important mijloc de urmărire a populațiilor de păsări din întreaga lume, oferind cercetătorilor informații cruciale.
Alfonzo Marzal, cercetător al Universității din Extremadura (Spania) a declarat că „nimeni nu s-a ocupat, până recent, de conservarea paraziților”. „Nimeni nu vrea să studieze paraziții, chiar dacă 50% din ființele vii sunt paraziți”, spune universitarul spaniol, care și-a dedicat ani din viață acestui domeniu ignorat. Alfonzo Marzal a prezentat și cercetările făcute de el în domeniul combaterii malariei, cercetări care au implicat comunități din Peru și Malaysia.
Webinarul „Citizen Science & Biodiversity” a fost, fără doar și poate, un schimb util de informații, pentru cercetători, și, în ceea ce-i privește pe profani, o incursiune provocatoare în domeniul „științei pentru cetățeni”, prea puțin cunoscut și practicat în țara noastră.
Biroul Comunicare – Universitatea din Oradea
