„O irealitate construită din fragmente banale și pervertite de real – sensuri profunde recuperate din abisul lipsei totale de sens – morală extrasă dintr-o lume aproape lipsită de valori morale – coerență acolo unde totul pare incoerent. Expoziția de față este gândită să cuprindă delimitări vizuale izvorâte atât din spațiile diferite abordate conceptual cât și ale intervalelor temporale în care lucrările au fost realizate. Conceptualizarea la Teofil Știop se abandonează de cele mai multe ori unor înțelesuri secunde, unor teritorii atât ale meditației cât și ale dimensiunilor etice. Fiecare tablou trebuie citit, descoperit în parte: aglomerarea de lucruri, de zone picturale, până la capăt, e doar aparent haotică. Toate ale lumii din haos au apărut și, dacă nu suntem atenți, cu vorba lui Eminescu, se vor întoarce-n haos. A pune ordine în dezordine, că e vorba de cea vizuală ori de cea provenită din anchilozarea dimensiunilor adânci ale ființei umane e atât munca dar și evadarea în irealul-real pe care și-o propune artistul vizual. E silogismul vizual care leagă toate ciclurile, seriile propuse de autor: fRAMe (lucrări aparținând perioadei 2013 - 2015), Slide Show (2016 - 2018), Cornucopia (2019 - 2020) și Glitch (2021). Buna așezare, liniștea par exilate din opera lui Teofil Știop indiferent la care dintre perioade (cicluri) ne referim. Un preaplin informațional, pe de o parte, o abundență pantagruelică de obiecte, pe de altă parte, care, datorită vitezei hipnotice pe care ne-o impune cotidianul nu mai apucă să fie procesate, înțelese, interiorizate ajungând anexe nocive ale unei existențe umane depersonalizate, prilejuri de abandonare în neantul lipsei de autenticitate. Sunt fabulele glisării lumii dinspre existența sub semnul lui a fi către existența sub semnul devorator al lui a avea. Cultura e deșertificată, vidată de sens, omul însuși ajunge, în viziunea autorului, un banal interval, o inutilă paranteză care se umple și se golește pe rând nu în funcție de o scară a valorilor ci în raport cu întâmplarea pură”, spune istoricul de artă Aurel Chiriac, curatorul expoziției.
Biroul Comunicare