Evenimentul, intitulat „Satul românesc între vechi și noi”, a fost organizat de cadre didactice ale Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, împreună cu cele de la Facultatea de Arte. Conf. univ. dr. Ramona Novicov, cea care și-a asumat rolul de prezentator al manifestării, a spus, în deschidere, că întâlnirea se dorește a fi „un omagiu adus unui moment încărcat de magie, noaptea în care cerurile se deschid și șoaptele unei lumi nevăzute ajung până la noi, noaptea de Sânziene”. Conf. univ. dr. Ramona Novicov n-a uitat să elogieze inițiativa și dăruirea colegei ei, șef lucrări dr. ing. Anca Durgheu, principalul organizator al evenimentului prin care „sărbătorind ia, ne legăm de rădăcinile noastre românești”.
În deschidere, un grup de studente de la Departamentul de Muzică al Facultății de Arte, coordonate de lect. univ. dr. Florin Mariș Hinsu, i-au purtat pe cei prezenți, într-un periplu folcloric, prin mai multe zone reprezentative pentru cântecul popular românesc.
Dr. Vasile Todincă, cercetător etnograf la Muzeul Țării Crișurilor, a făcut o prezentare comparativă a costumului tradițional din Țara Crișurilor. „Costumul popular este apanajul femeii de la țară. Femeia este zâna satului, ea a cusut o salbă de frumos, în costumul popular”, a spus reputatul etnograf.
Conf. univ. dr. arh. Cristian Pușcaș a vorbit despre „Biserici vechi pentru timpuri noi”, prezentând intervențiile la care a participat, în scopul salvării unor astfel de edificii monument istoric. Concluziile arhitectului orădean sunt că majoritatea bisericilor de lemn se confruntă cu probleme legate de stabilitatea structurală, de pătrunderea umidității, de deteriorarea șarpantei sau a învelitorii, învechirea lemnului și degradarea picturii. Conf. univ. dr. arh. Cristian Pușcaș consideră că se face prea puțin pentru salvarea bisericilor de lemn din județul Bihor și pentru promovarea acestora, ele reprezentând, cum spunea arhitectul, „un patrimoniu vulnerabil, dar și o marcă a identității culturale locale”.
Vorbind într-un context mai larg, arhitectul Adrian Hagiu a spus, că „satul românesc o ia la vale”. El, împreună cu colega sa, Ivett-Greta Zsak, au prezentat ghidurile de arhitectură dedicate unor zone din Bihor. Ghidurile, coordonate de cei doi arhitecți, își propun să devină instrumente practice pentru cei care vor să construiască, punând la dispoziția celor interesați numeroase exemple, „așa da, așa nu”, legate de modul în care se construiește prin județul Bihor.
Lect. univ. dr. Olimpia Urdea a prezentat două colecții de modă. Creațiile vestimentare, aparținând Ioanei Degău și Ioanei Georgescu – ambele absolvente ale Universității din Oradea, sunt inspirate din portul popular românesc. Prezentă la eveniment, creatoarea de modă Ioana Degău, cea care, anul acesta, a primit Premiul Special la Serbia Fashion Week, a fost descrisă de profesoara ei, Olimpia Urdea, ca o „adevărată iubitoare a moștenirii românești” și s-a bucurat de aplauzele celor prezenți.
Finalul evenimentului a fost marcat de o altă prezentare de modă, de această dată una rurală, de acum câteva decenii. Studenta Geta Avram și-a expus, în sala de conferințe, impresionanta colecție de costume populare. Alături au stat, cu cinste, și încercările celei care a fost prezentată ca o „enciclopedie a iei” de a aduce în modernitate costumul tradițional românesc.
Prof. univ. dr. ing. habil. Marcela Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, a promis să facă tot ce depinde de ea ca sărbătoarea iei să devină o tradiție la Universitatea din Oradea. „Am fost emoționată și fericită pe toată durata acestui eveniment, pe care aș vrea să îl consider un frumos început”, a declarat prof. univ. dr. ing. habil. Marcela Prada.
Aici puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului.
Link acces înregistrare eveniment: https://youtu.be/-g_vxDa8jPc
Biroul de Comunicare
