Filmul a fost realizat în colaborare cu Mănăstirea Vatoped de pe Sfântul Munte Athos, ca un omagiu adus Sfântului Nectarie la 100 de ani de la mutarea sa la viața veșnică.

Pentru cei care nu cunosc viața Sfântului Nectarie, acesta a pornit pe calea misiunii creștine ca profesor de religie, la douăzeci de ani, în insula Hios. Mai târziu acesta intră într-o mănăstire ca ucenic, iar când devine călugăr primește numele de Nectarie. Părintele Nectarie ajunge ulterior monah misionar în Egipt, unde patriarhul Sofronie îl va hirotoni preot pentru o comunitate creștină din Libia.

Părintele a încercat prin toate faptele sale să-l aducă pe Hristos în mijlocul celor care-L căutau în Nordul Africii. Mulți credincioși îl căutau pentru cuvântul său, dar și pentru răbdarea şi blândețea sa.

După moartea sa, foarte mulți oameni au primit ajutor astfel că părintele Nectarie a fost canonizat și numit „taumaturg”, pentru ajutorul dat persoanelor bolnave.