Ce facultate ai absolvit? Și unde?
NARCISA: În momentul de față sunt studentă în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din Oradea,  specializarea Drept, în ultimul an de studiu. Urmează să absolv această facultate în vară. 
Cu ce te ocupi în prezent?
NARCISA: În mare parte a timpului sunt studentă la Drept, ceea ce îmi ocupă mult din activitate, pentru că e necesară multă implicare și dedicație. Sunt ore de studiu teoretic și perioade dedicate părții practice.

Mă pasionează studiul Dreptului și particip des la conferințe studențești pe teme din acest domeniu. 

În plus, sunt implicată într-un club de dezbateri pe care l-am înființat în anul II de facultatea, club dedicat studenților, Oradea Debate Society, în cadrul căruia sunt președinte. Prin acest grup, încercăm să cultivăm gândire critică și analitică, să încurajăm inițiativa și să dezvoltăm modul în care tânăra generație își argumentează punctele de vedere. Facem asta prin intermediul întâlnirilor săptămânale de club, dar și prin dezbateri publice pe care le organizăm periodic. 

Când te-ai hotărât să treci de la biologie – chimie la științe sociale?
NARCISA: Cred că decizia nu mi-a aparținut în totalitate, iar modul în care am ajuns eu de la profil de bio-chimie la Drept este o întreagă poveste și aventură, dar cred că am ajuns în locul în care trebuia să ajung. 

Momentul efectiv în care mi-am dat seama că voi schimba domeniul a fost clipa în care am depus fizic dosarul la secretariatul  Facultății de Drept. Acesta era varianta mea B, dar Universul a făcut în așa fel încât ea să devină planul A.

Pe parcursul liceului, am avut multe momente în care am fost atrasă de științe sociale și Drept, dar nu le-am dat importanță și nu îmi puteam proiecta faptul că voi ajunge aici. 

Totuși, acum, după patru ani nu îmi imaginez cum ar fi arătat drumul meu pe o altă traiectorie. Îmi place extrem de mult domeniul în care am ajuns și îmi doresc să devin o bună practiciană. 

Cât de diferiți /similari ți se par elevii de acum față de elevii din generația ta?
NARCISA: E o întrebare dificilă pentru că generațiile se schimbă foarte repede între ele, dar faptul că în acești 4 ani care ne despart am trecut printr-o pandemie și am simțit efectele digitalizării, contează foarte mult dacă vrei să faci o portretizare a celor două generații.

Asemănări sunt multe: există aceași dorință de a evada din băncile școlii și a merge în lume, ideea de individualitate și dorința de reușită. Același entuziasm pentru sunetul clopoțelului și rugămintea de a pleca mai repede cu 5 minute.

În privința diferențelor, acestea sunt mult mai pronunțate și consider că experiența școlii online în liceu este cea care a creat cea mai mare schimbare asupra elevilor. Am observat mult mai accentuată relația elev-telefon în generația actuală de exemplu, dar am observat și un interes mai mare decât în trecut pentru abordarea unor teme actuale, elevii fiind mai atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor la nivel social sau politic. În ciuda acestui fapt, este greu să stârnești inițiativă din partea lor și să îi convingi să își spună un punct de vedere personal sau chiar să se identifice cu o oarecare poziție. 

Care au fost cele mai importante evenimente din liceu care au avut o influență formatoare asupra ta?
NARCISA: Îmi place să cred că am avut multe evenimente în liceu care m-au ajutat să mă dezvolt, dar ceea ce m-a formatat cu adevărat nu au fost neapărat numai aceste activități ci și oamenii pe care i-am avut alături în liceu și care au făcut posibilă dezvoltarea mea. Mă refer aici la profesori în principal. Ei au fost formatorii mei, de la ei am învățat mai mult decât informațiile predate la clasă. Am învățat cum să fac față eșecului și cum să fructific succesul, cum să îmi formez un punct de vedere argumentat și să am curajul de a-l susține, am învățat să fiu bun cu mine și cu cei din jur, să fiu asumată, curajoasă și cu inițiativă.  

 

Cred că faptul că m-am implicat în activități școlare alături de profesorii de la catedră mi-a permis să învăț atâtea: olimpiada de debate, cea de logică, concursurile de matematică, proiectele finanțate prin Bursa Talentelor.

Știm că ai luat un premiu pentru cel mai bun debater din țară, povestește-ne despre această experiență. 
NARCISA: S-a întâmplat în anul 2016 la concursul “Tinerii dezbat” care avea loc în acel an la Zalău, concurs care cu timpul s-a transformat în olimpiada de dezbateri. A fost momentul cuminant din liceu în debate pentru mine. Am ajuns acolo prin multă muncă, atât individuală, cât și de grup, pentru că echipa și colegii de debate au fost mereu o parte importantă a succesului. Încă din acel moment doamna profesoară Șandor Lilla, care ne era instructor de debate, m-a întrebat dacă nu vreau să îmi schimb profilul și să dau la Drept când termin, dar clasa a 10-a fiind, nu am dat curs acestei idei.

Premiul a fost important pentru mine întrucât m-a făcut să realizez cât de mult îmi place să vorbesc și m-a făcut să îmi descopăr pasiunea și să doresc să practic constant acest sport intelectual numit debate. Fac asta și acum, în 2021 la 6 ani distanță de acel moment. 

Cum te-au primit foștii tăi profesori în calitate acum de coleg?
NARCISA: Te încearcă sentimente amestecate la gândul că cei care ți-au predat îți sunt colegi. Am fost primită foarte bine și m-am simțit acceptată cu brațele deschise. Ghibu e mai mult decât o școală, e o familie, iar odată ce ai fost membru, te poți întoarce oricând și vei fi primit la fel de bine, indiferent de poziția în care revii. 

Care sunt primele tale impresii după o săptămână de catedră?
NARCISA: Prima impresie este că e greu să fii profesor, în ciuda lucrurilor care se văd din exterior. Trebuie să știi cum să te adaptezi pentru fiecare clasă, să le menții atenția și să le vorbești într-un mod interesant care să le stârnească interesul. 

O altă impresie ar consta în faptul că trebuie ca și sistemul să se schimbe/adapteze pentru generațiile care vin. Au nevoie de abordarea unor noi subiecte, într-un mod diferit decât cel clasic, teme practice cu utilitate concretă în viața lor. Se simte lipsa unor asemenea discuții, dar există dorință spre ele. 

Nu în ultimul rând, mi-am consolidat și mai bine ideea că îmi place mult să lucrez cu elevi și tineri și că interacțiunea cu ei mă încarcă cu energie. Sper din suflet să fi contribuit măcar cu un sfat la clasele la care am intrat, cu un plus de motivație sau încredere și cu lecții logice, practice și ușor de ținut minte. 

Te rugăm să ne dai câteva sfaturi legate de viitoarea cariera pentru un adolescent aflat acum într-un an terminal.
NARCISA: Știu cum e să fii dezorientat și trecerea la facultate să te ia pe nepregătite. Important este să fie încrezători în ei și să aleagă un domeniu de studiu cu care să rezoneze. Să se gândească bine la ceea ce își doresc în așa fel încât decizia să fie personală, motivată de dorința proprie. Să se documenteze bine cu privire la posibilitățile existente, să ia în calcul și partea financiară, să își pregătească și un plan B. 

În rest, trebuie să fie curajoși și curioși pentru că încep o nouă etapă în care să crească, să se cunoască și să devină mai maturi.

Ce calități așteaptă un angajator din partea unui tânăr aflat la porțile sale?
NARCISA: Personal, consider că angajatorii buni caută inițiativă și adaptabilitate. Sunt foarte bine priviți tinerii care studiază domenii diverse și au deschidere.  Consider că se caută ca tinerii să fie flexibili, să se adapteze rapid schimbărilor și să fie mereu dornici de a învăța. Să aibă creativitate și o privite de anvergură asupra lucrurilor din jur.

Sunt indispensabile cunoștințele de operare a calculatorului și lucrul în programe informatice. În plus, portretul nostru digital, ceea ce apare online cu privire la noi este un punct de pornire în analiza unui posibil candidat.

Apoi, un mare accent se pune pe modul de exprimare a tânărului și pe gramatica folosită. Cunoașterea și stăpânirea cursivă a unei limbi străine este extrem de importantă.

În general, cred că aceste așteptări pot fi mai mult particularizate de la domeniu la domeniu, dar importat este să fim conștienți de ceea ce putem oferi, să fim dornici de îmbunătățire și să avem inițiativă. 

Te gândești să faci o cariera didactică?
NARCISA: Mereu mi s-a părut că mi se potrivește munca cu copiii, fie că sunt elevi sau studenți și îmi place să fac asta. 

Nu exclud posibilitatea de a urma o carieră secundară în sistemul de învățământ, dar momentan îmi proiectez o profesie principală în domeniul juridic. 

Te rugăm un mesaj pentru elevii și profesorii de la Ghibu. 
NARCISA: Cred că mesajul final se cuvine a fi un mesaj de mulțumire. Chiar dacă am terminat școala în cadrul acestei instituții, în această săptămână am învățat foarte multe atât de la elevii cu care am interacționat, cât și de la profesorii alături de care am împărțit catedra. 

Mi s-a reamintit cât de repede trece timpul și că trebuie să ne bucurăm de fiecare moment, luând lucrurile bune din tot ce se întâmplă. 

Mulțumesc că m-ați primit și m-ați ascultat. 

Succes elevilor în toate cele propuse și multă răbdare profesorilor acestora!

 

 

 

 

 

sursa: Logopaper.com