Deschiderea evenimentului, precum și o parte a comunicărilor, au fost susținute în sala de conferințe a bibliotecii UO. Au luat cuvântul cadre didactice și invitați ai entităților partenere, moderator fiind prof. univ. dr. Sorin Șipoș. Din partea CSUD, directorul său, Cătălin Țarcă, a transmis un cuvânt de salut, evidențiind rolul important al școlilor doctorale în mecanismul științific al universității. În schimb, directorul Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac, a insistat pe colaborarea dintre doctoranzii Școlii doctorale de Istorie și instituția pe care o reprezintă, materializată în special în articole publicate în anuarele Crisia, Biharea și Nymphaea.
Din partea Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a vorbit prodecanul, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, care a subliniat dimensiunea ştiinţifică naţinală şi internaţională a şcolii doctorale orădene şi principalele realizări ale acesteia. Deschiderea a fost onorată de doi partenerii importanţi ai Şcolii Doctorale în Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, reprezentată de prof. univ. dr. Ion Gumenâi, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a acestei universităţi, şi Consulatul General Onorific al Republicii Slovace din România, reprezentat de doamna Jana Maria Stefancic.
Ion Gumenâi a subliniat importanta relaţiilor dintre Chişinău şi Oradea, care susţin consistent integrarea şi compatibilizarea Moldovei cu valorile Uniunii Europene, reliefând numeroasele acţini comune ale istoricilor din Oradea cu cei din Chişinău. Doamna Jana Maria Stefancic a remarcat în discursul său faptul că la Oradea există interes firesc pentru studierea trecutului comunităţi slovace, având în vedere că aici trăiesc numeroşi slovaci. Jana Maria Stefancic a mai remarcat faptul că în acest an România şi Slovacia sărbătoresc un moment fericit al istoriei lor, crearea statelor naţionale. În încheiere, reprezentanta Republicii Slovacia a mulţumit României pentru condiţiile oferite în vederea menţinerii propriei identităţi culturale.
Lucrările în plen au cuprins subiecte de istorie, în special locală, întinse pe o perioadă de timp începând cu evul mediu și până în zilele noastre. Între ele, au fost discutate aspecte privind activitatea Locului de adeverire a Capitlului romano-catolic de Oradea, istoriografia comitatului medieval al Bihorului, viața cotidiană a Bihorului interbelic, frontieriștii români arestați în Ungaria în anii 1980, calitatea locuirii în România socialistă sau așezările slovacilor din România. O parte a lucrărilor vor fi publicate în cadrul unui volum.
