Conferința anuală a grupului s-a desfășurat în mod tradițional în 26 mai începând cu orele 12 în incinta Facultății de Litere, în cadrul larg al săptămânii științifice a Universității din Oradea. Tema cadru a conferinței a fost Reading the World Through Cultural Practices/Citind lumea prin prizma practicilor culturale. Pe lângă practicile culturale legate de mentalitatea, identitatea și memoria consumatorului de cafea, vin, ciocolată ori preparate culinare, anul acesta participantele fidele la grupul de studiu și cercetare au început investigația unor noi tipuri de practici culturale.
Anemona Alb și-a pus problema ficționalizării și utilizării în scop ideologic a denumirilor unor produse culturale prin propagarea unor legende țesute pe marginea acestora, legende care se îndepărtează profund de adevărul istoric și care au la bază de multe ori un fel de patriotism exagerat. Textul de pornire al cercetătoarei a fost cartea ziaristului și cronicarului ieșian, Marius Cristian Legendele din farfurie, apărută în editura Ratio et revelatio. În aceeași arie culturală se înscrie și încercarea cercetătoarei Ioana Alexandrescu de a defini ethosul cosumatorilor vegetarieni așa cum reiese acesta din operele premiatului Nobel, australianul J. M. Coetzee și ale scriitorului american Jonathan Safran Foer. Delia Radu a prezentat legătura dintre mâncare şi literatură şi caracterul cosmopolit al practicilor culturale în consumul culinar prezent în povestirile scurte ale scriitorului american Edgar Allan Poe, iar Teodora Cernău a făcut referire la practicile de autoficționalizare și punere în scenă ale autoarei franceze contemporane Amélie Nothomb, așa cum reiese din ultima carte a prozatoarei, Une Forme de vie.
Veronica Buciuman și-a îndreptat atenția spre practica darului și a dăruirii în mentalul român așa cum reiese din textul literar al Aglajei Veteranij, Raftul cu ultimele suflări și încearcă să deslușească înțelesul acestor practici culturale încadrate antropologic între sacralitatea ofrandei și jertfei pe de o parte și profanul mitei și a darului interesat pe de altă parte. Mirela Indrieș a adus în centrul atenției practica cerșitului ca act de învățare, așa cum reiese acesta din opera scriitorului francez Henry Bauchau Oedip sur la route. Mesajul Antigonei obligate să cerșească fiind acela, că până și cea mai josnică situație socială este prilej de înălțare prin acumularea de cunoaștere. Monica Bușoiu observă dinamica practicilor culturale fondatoare de tradiție, în mod concret referindu-se la practica recompensei ca strategie educațională în familia și școala evreiască așa cum reiese din cartea autorilor Amos Oz și a fiicei acestuia Fania Oz-Salzberger Evreii și cuvintele, apărut în traducere la editura Humanitas în 2015.
Magda Danciu, colaborând cu o colegă de la Medicină, lărgeşte sfera de interes, vorbind despre evoluţia în domeniul criminalisticii şi reconsiderarea muncii, statutului, practicilor investigatorilor postmoderni.
Grupul pentru Studii culturale este interesat în adoptarea de noi membrii din rândul studenților, astfel că anul acesta studenta Sefora Țîrle a prezentat în cadrul conferinței o lucrare despre arta culinară în romanul Madame Bovary.
Conferința s-a bucurat nu doar teroretic de o autentică practică culturală, prin faptul că poeta Constanța Niță a avut bunăvoința de a împărtăși, în avantpremieră, din versurile proprii ce urmează să constitue un valoros prim volum de autor.
