Comitetul de organizare al manifestației științifice a fost format din: lector univ.dr. Radu ROMÎNAŞU, președinte, prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, prof.univ.dr.habil. Sorin ŞIPOȘ, prof.univ.dr.habil. Antonio FAUR, lector univ.dr. Laura ARDELEAN, lector univ.dr. BODO Edith, lector univ.dr. Mihaela GOMAN, lector univ.dr. Florin SFRENGEU, membri coorganizatori: Centrul de Studii Interdisciplinare și Centrul de Cercetare a Istoriei Evreilor „Eva Heyman”. Manifestarea s-a desfășurat online, pe patru secțiuni.
Secțiunea Istorie contemporană și Istoriografie i-a avut ca moderatori pe prof.univ.dr.emerit Ion ZAINEA și prof.univ.dr.habil. Antonio FAUR. Lucrările prezentate au pus în lumină aspecte prind: percepția presei vremii asupra Primului Război Mondial, responsabilii politici și administrativi în ce privește aplicarea „soluției finale” pe teritoriul Ardealului de Nord, aspecte privind contra-sabotajul economic în întreprinderile bihorene naționalizate, cercetări privind cenzura în România comunistă.
În cadrul secțiunii Arheologie, Patrimoniu, Istorie veche și medieval timpurie, moderată de lect. univ. dr. Mihaela GOMAN și lect. univ. dr. Laura ARDELEAN au fost prezentate informații despre începuturile locuirii malului stâng al Crișului Repede, în zona sa de confluență cu râul Tășad, cercetări arheologice desfășurate în situl de epoca bronzului Oradea „Fântâna lui Bone”, zona Piața 100, descoperiri arheologice din perioada medievală în situl arheologic - Oradea ,,Sere”.
La secțiunea Istorie medie, Etnografie și Istoria mentalităților, moderatori au fost lect. univ. dr. BODO Edith și dr. Ioan CIORBA. Au fost abordate aspecte ce țin de colonizarea slovacilor în zona localității Budoi, istoria comunității evreiești din Oradea sau meșteșuguri beiușene.
Dezbaterile ultimei dintre cele patru secțiuni, Istorie modernă și Muzeografie, au fost coordonate de dr. Florina CIURE și dr. Cristian APATI. Au fost prezentate comunicări despre inventarul băncilor de credit și al societăților de asigurare din România anului 1911, Tudor Vladimirescu și documentele programatice ale mișcării revoluționare din 1821, românii bihoreni întorși acasă de pe fronturile Primului Război Mondial, colecții de carte veche, fotografie și corespondență aflate în arhivele Muzeului Țării Crișurilor sau dezvoltarea Muzeului Memorial „Aurel Lazăr” din Oradea.
Biroul de Comunicare
