Daca am masura distanta care ne separa de la primele cursuri universitare dedicate, inca din 1943-44, de catre Chabod ideii de Europa, sau cei aproape treizeci de ani care au trecut de la aparitia cartii lui Folena( L’italiano in Europa), vom constata, fara indoiala, ca multi pasi au fost facuti pe calea unitatii politice si economice a Europei. Totusi, acel desiderium intelectual si civic, expus cu atata claritate de Folena, pare inca neimplinit. Cu atat mai mult astazi, cand existenta sa institutionala nu mai poate fi pusa in discutie, Europa se defineste cu mai mare precizie prin ceea ce-i lipseste decat prin ceea ce este.
Premisele colocviului nostru isi asuma aceasta perspectiva, raportand-o la situatia actuala, in care Europa celor 27, in noile sale hotare, si Europa potentiala, care incepe a se contura prin noile tari candidate, se infatiseaza ca o entitate cu geometrie variabila, a carei problema principala nu mai este existenta, ci relevanta si coeziunea sa profunda.
Tinand seama de aceste consideratii si din perspectiva renegocierii frontierelor de astazi, exista o logica in definirea Europei ca o frontiera in sine. Frontierele si limitele Europei au fost posibile numai in relatie cu apropierea de alte centre, intr-o istorie care a fost a relatiilor in schimbare dintre centre si periferii. Europa, ca si limitele sale, este o constructie discursiva. Unde se termina Europa este o intrebare, dar unde va trebui sa se termine UE este o chestiune destul de diferita.
Credem ca aceasta perspectiva critica poate oferi interesante deschideri interpretative pentru analiza conceptului de Europa, a conceptului de frontiera, a imaginii „celuilalt“, a strainului, care reprezinta teme centrale din cadrul colocviului nostru. (lector univ.dr. Radu Românaşu)
Va asteptam,
Olimpia Popoviciu
Nr. 85 din 04.06.2013
