La eveniment participă istorici, geografi, etnologi, antropologi și arheologi din: Italia, Ungaria, Republica Moldova și România.
Secțiunea inaugurală a Sesiunii de Comunicări Științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu” a fost dedicată evocării memoriei profesorului.
În deschidere, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, director al Muzeului Țării Crișurilor, a remarcat că evenimentul pe care l-a pus la cale „este unul aparte, deoarece profesorul Barbu Ștefănescu rămâne un reper pentru cercetarea științifică și viața academică a Oradiei”. Istoricul a rememorat emoția pe care a trăit-o când s-a aflat în situația de a-i vorbi soției profesorului Ștefănescu despre intenția de a organiza sesiunea de comunicări științifice. „Sperăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor doamnei prof. univ. dr. Florica Ștefănescu”, a declarat prof. univ. dr. Gabriel Moisa.
Vorbind în numele Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan a spus că profesorul Barbu Ștefănescu „a făcut parte din rândul oamenilor talentați; dascăl, istoric, el însuși prorector al universității noastre”. Profesorul Ștefănescu, a mai adăugat prof. univ. dr. habil. Mariana Mureșan, „A fost un exemplu de conștiinciozitate, abnegație și însuflețire, în toate activitățile sale academice, o personalitate ce a făcut cinste instituției noastre”.
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, reprezentant al Institutului de Istorie al Academiei Române „George Barițiu”, de la Cluj-Napoca, a evocat relațiile profesorului Barbu Ștefănescu cu cel mai înalt for științific al țării, amintind de primirea deosebită de care s-a bucurat, în mediile științifice, ultima carte a celui omagiat, volumul intitulat „Între pâini”.
Rectorul Universității de Stat a Republicii Moldova, prof. univ. dr. Igor Șarov a dezvăluit că, alături de alți colegi basarabeni, a vărsat lacrimi la moartea profesorului Barbu Ștefănescu. „A fost un aristocrat, o personalitate foarte echilibrată... Ne lipsește, astăzi, acest echilibru”, a mai spus rectorul universității de dincolo de Prut.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, din Cluj, consideră că sesiunea de comunicări științifice organizată în onorarea profesorului Ștefănescu este „o dovadă că amintirea sa e puternică, pregnantă, aici la Oradea și nu numai aici”. Decanul clujean a subliniat meritul profesorului Barbu Ștefănescu de a fi unul dintre „refondatorii învățământului universitar la Oradea”, cel care „a făcut școală foarte bună, de istorie, la Oradea, a fost – consideră prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta – un „model de comportament uman și profesional”. Decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” observa chiar „o filiație spirituală directă, a profesorului Barbu Ștefănescu, cu David Prodan, dedicat cercetării în profunzime a lumii țărănești din această zonă a țării”.
La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, de la „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, a evocat „știința lui (a profesorului Barbu Ștefănescu n.a.) de a ridica instituții. Muzeul Țării Crișurilor și Universitatea din Oradea îi datorează parte din prestigiul și statura lor științifică”. „Scriind despre lumea satului, Barbu Ștefănescu, scria despre lumea lui”, a mai afirmat universitarul ieșean, adăugând că cel omagiat a fost „un prieten cald, afectuos și statornic”.
Directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, de la Târgu Mureș, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a descris manifestarea științifică dedicată memoriei profesorului Ștefănescu ca pe „un moment unic, care permite expresia dragostei și prieteniei față de marele om și istoric”. Amintindu-și de ultima sa întâlnire cu istoricul și etnologul orădean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean i-a descris „chipul benedictin, marcat de truda la ultima sa carte, volum de referință în reconstituirea lumii satului”.
Și el foarte emoționat, prof. univ. dr. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, a spus că cei 10 ani, scurși de la trecerea în neființă a lui Barbu Ștefănescu, pot deveni un moment de „meditație și reflecție, asupra rolului profesorului în societate și în lumea academică”. Prof. univ. dr. Sorin Șipoș a evocat activitatea profesională și științifică a profesorului Barbu Ștefănescu, subliniind, la finalul intervenției sale, „legătura firească și indestructibilă a acestuia cu lumea satului românesc”.
Văduva profesorului Barbu Ștefănescu, prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a adus în discuție mai ales latura umană a celui care, vreme de peste trei decenii, a fost, cum spunea ea, „omul meu”. „Una peste alta, am avut o viață bună, așa cum, dacă ar fi să-l caracterizez, în câteva cuvinte, pe Barbu, aș spune, mai ales, că a fost un om bun”. Prof. univ. dr. Florica Ștefănescu a rememorat pentru cei prezenți momente din viața de familie, a spus că soțul ei „a trăit foarte intens fiecare moment din viață. Nu era niciodată complet detașat de tot și de toate, mustea de idei, de proiecte și inițiative”.
La finalul sesiunii inaugurale, prof. univ. dr. Gabriel Moisa le-a oferit celor prezenți o surpriză, un colaj cu imagini filmate, în care a fost surprins profesorul Barbu Ștefănescu.
Sesiunea de Comunicări Științifice „In memoriam Barbu Ștefănescu” se desfășoară, pe secțiuni, în zilele de 16-17 februarie 2023, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Sunt prezentate lucrări din domeniile: istorie, geografie, etnografie, mentalități, arheologie și artă.
Biroul de Comunicare
Foto: Muzeul Țării Crișurilor / autor: Szabo Alexandru
