a. La un an de la constituirea sa în temeiul Legii Educaţiei Naţionale, (Legea 1/2011) Senatul Universităţii din Oradea se prezintă ca o structură autonomă funcţională. „Această etapă a fost una de construcţie, dezvoltare şi consolidare instituţională”, aprecia preşedintele Senatului, prof. univ. dr. Sorin Curilă. Între argumentele invocate s-au numărat: constituirea structurilor de conducere, a celor nouă comisii de specialitate care activează pe domenii specifice, adoptarea protocolului de colaborare între conducerea executivă a Universităţii şi forul legislativ universitar, aprobarea contractului de management instituţional încheiat între Senat şi rector. Senatul dispune acum şi de procedura de control asupra activităţii Rectorului, consiliului de administraţie şi a conducerii executive a universităţii. Una din principalele  misiuni ale Senatului – dezbaterea reglementărilor interne privind funcţionarea instituţiei universitare – se reflectă în cele 22 de hotărâri adoptate în perioada februarie 2011 – februarie 2012.

            Preşedintele Senatului a informat că procedura pentru asigurarea bugetului propriu, buget care să asigure independenţă financiară acestei structuri, va intra în dezbatere în martie, întârzierea datorându-se reevaluării priorităţilor la nivel de instituţie ( stabilirea bugetelor  pentru departamente etc.). În intervenţiile lor mai mulţi membri ai Senatului au stăruit asupra cerinţei unui control mai riguros pentru asigurarea la termen a materialelor destinate comisiilor de specialitate, desfăşurarea – conform protocolului – de analize comune ale comisiilor Senatului cu cele corespondente de pe lângă Consiliul de Administraţie al Universităţii cu prorectorii de resort în elaborarea şi modificarea unor reglementări. Totodată, se resimte nevoia unei implicări mai susţinute a studenţilor în analizarea actelor normative care vin în interesul lor.

b. Senatul Universităţii din Oradea a adoptat în şedinţa sa de luni forma actualizată a Procedurii privind elaborarea lucrării de finalizare a studiilor. Opiniile exprimate au accentuat responsabilitatea deosebită care revine studentului / masterandului, precum şi cadrului didactic coordonator pentru originalitatea conţinutului şi respectarea riguroasă a cerințelor redactării corecte.

Formal, prin semnarea unei Declarații în nume propriu, privind originalitatea conținutului lucrării și autenticitatea acesteia (alcătuirea de către autorul nominal) studenții își asumă – singuri - toate consecințele unui plagiat, cumpărat, furt, împrumutat, preluat de lucrare (din anii anteriori, sau de la programe similare din țară) …  în lucrările pe care le prezintă ca lucrări de finalizare a studiilor. Întrebarea este: sunt ei, pe deplin conștienți, ce semnează? Știu ei că semnează acceptul de a li se anula Diploma, în caz de descoperire a vreunei fraude importante în lucrarea lor? Știu ei, că au dreptul să fie pregătiți special pentru a participa la creația și inovația care definesc Societatea bazată pe Cunoaștere? Trebuie să admitem că mulţi studenţi nu știu!” - afirma prof. univ. dr. Lia Pop, preşedintele Comisiei academice de relaţii interne şi internaţionale a Senatului.

Mai, trebuie să acceptăm, că și Senatul are responsabilitatea morală de a-i ajuta să știe. O are, cel puțin ca menire morală, o menire situată logic, înainte de menirea sa legală de vota anularea unor Diplome (obținute fraudulos). De aceea, cred că este timpul să facem ceva în acest sens!”

”Poate, să organizăm ateliere ale Senatului, întâlniri deschise legate de preocupările pentru onestitate și credibilitate academică; poate să cerem Consiliului de Administrație să introducă – cu titlu obligatoriu – cursuri de Academic Writing, la toate specializările, cel puțin pentru o perioadă de două cicluri academice complete și consecutive.

Președintele Senatului, s-a angajat să găsească loc unor asemenea activități în activitatea Senatului. Domnia sa a considerat că, abordarea unor aspecte practice referitoare la asimilarea normelor scrierii academice, a metodelor de a căuta şi a folosi onest informaţia ştiinţifică. și de a comunica onest rezultatele ar fi posibilă. De asemenea s-a pronunțat, având aprobarea deplină a Senatului, pentru ateliere deschise ale Senatului, la care să poată participa studenţi şi cadre didactice interesate.

c. Senatul universităţii a aprobat și Raportul privind activitatea comisiilor de selecţie şi echivalare pentru mobilităţile de studiu, plasament, predare şi formare din programul sectorial ERASMUS pentru anul universitar 2013-2014. În 2012 s-au aflat în mobilităţi 136 de studenţi şi 252 de cadre didactice, conform raportului d-nei Carmen Buran, şef Departament Relaţii Internaţionale în cadrul Universităţii din Oradea. Dinamica mobilităţilor evidenţiază o scădere a acestora faţă de 2011, cu 18 studenţi, respectiv 52 cadre didactice. Cauza principală rezidă în finanţarea insuficientă a modestă asigurată.

Comisia de specialitate a apreciat activitatea realizată în cadrul Departamentului, dar a și evidenţiat necesitatea suplimentării fondurilor / persoană în mobilitate, eventual prin propunerea unor suplimentări, într-o cerere adresată Delegației Comisiei Europene din București.

d. În şedinţa sa de luni, senatul universitar a adoptat o procedură conform căreia studenţii angrenaţi în acţiuni de voluntariat pot primi maximum 5 credite transferabile / semestru, peste cele 30 de credite / semestru stabilite in sistemul ETCS. Activităţile de voluntariat destinate studenţilor orădeni se pot desfăşura în domenii precum: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, de învăţământ, ştiinţific, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului şi altele. Studenţii interesaţi să dobândească astfel de experienţe şi abilităţi perfectează un contract cu organizaţia sub tutela căreia se derulează activităţile de voluntariat. Aceste organizaţii trebuie să fie însă agreate de Universitate şi să încheie un contract de parteneriat cu mediul academic, în care să prezinte oferta de acţiuni şi competenţele pe care studentul voluntar le poate dobândi.

e. Senatul Universităţii din Oradea a aprobat – la propunerea Facultăţii de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei – acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, pentru prof. univ. dr. Ioan Roxin de la Universitatea Franche – Comté din Montbeliard (Franţa), director, pentru o lungă perioadă a Departamentului Multimedia din Universitatea Franche – Comté și de mult timp, profesor asociat în cadrul Universităţii din Oradea. A susţinut la Facultatea de Inginerie Electrică şi  Tehnologia Informaţiei, ca și la alte facultăți din Universitate, cursuri de pionierat în multimedia şi tehnologia informaţiei. A manifestat un interes aparte pentru mobilităţile studenţilor şi doctoranzilor orădeni în Franța, sprijinindu-i îndeaproape în proiectul de carieră.

f. Membrii Senatului Universitar şi-au dat acordul pentru demararea procedurii de înfiinţare a unui nou program de studii de către Facultatea de Arte: Arte Plastice – Grafică.

În acelaşi timp, Senatul a aprobat lichidarea specializărilor Pedagogia artelor plastice şi decorative (studii de licenţă), respectiv Inginerie medicală (studii de licenţă), din domeniul Ştiinţe inginereşti aplicate.

g. 27 de universitari orădeni s-au înscris în competiţia pentru a deveni membri ai Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior. Acest organism consultativ propune, între altele, Ministerului Educaţiei Naţionale metodologia cadru de finanţare a universităţilor, alocarea – pe bază de contract – a sumelor pentru finanţarea de bază, complementară şi suplimentară.

În actuala structură, Universitatea din Oradea nu are nici un reprezentant în CNFIS.

h. Consiliul Facultăţii de Medicină şi Farmacie l-a ales cu unanimitate de voturi ca director al Departamentului Rezidenţiat pe conf. univ. dr. Ovidiu Burtă. Rectorul Universităţii din Oradea, prof. univ. dr. Constantin Bungău, urmează să emită în acest sens o decizie de numire.

 

Prof.univ.dr. Lia Pop,

Preşedintele Comisiei Relaţii Interne şi Internaţionale a

Senatului Universităţii din Oradea